luni, 17 decembrie 2007

KIRA IORGOVEANU-MANŢU

S-amintă la 22- di Yizmâciuni 1948, tu hoara Başchioi di Dobrugea, tu Românie. Bitiseaşti Bucureşti Facultate di Filologie ş deapoea lucreadzâ ca redactor la Editura Minerva. Tora bâneadzâ tu Germanie şi lucreadzâ la compania Sëets Blackëell di Francfurt. Publică: Antologie de Poezie Populară Aromână, 1976, Ediţie bilingvâ Eminescu (1982), Un Veac de Poezie Aromână, 1985, deadun cu H. Cândroveanu, Steauâ di Dor, 1983, Ahapsi lingvisticâ – Condamnare Lingvistică, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997, Steaua di doru, a doaua editsi, adâvgatâ, Editura Zborlu a Nostru, Freiburg 2004.


YISU CU ALEXANDRU

Armatili-alu Alexandru
Îńi cutreairâ minduierili…
Batu vimturi fuviroasi şi-ańiľi
Ca seamchili-a gârnului azboairâ…
,,Machidunia!” ,,Machidunia!” Cari aurlâ
Noapti di noapti tu yisili-a meali?
Dişcľidu poarţili-a ocľiloru
Ş-tu-Antunearicu ţi mi-anvârligheadzâ
Vedu prosuplu-a lui ţi-alagâ:
Elu, Marili, Machiduneanlu,
Singurlu-a meu vrutu di daimâ,
Ţi va-lu hârneamu cathi dzuâ
Cu suflitlu-a meu,
Şi va-ľi lamu cathi dzuâ cicioarili
A calui a lui, pi cari
Ma multu ca pi mini va-lu hârsea!
Ma elu di multu easti alargu
Ş-câmeaşea lui di multu-i putridzâtâ!
Voiu s-mi facu-nveastâ dealihea
Ş-mi-nvescu cu Machidunia
Cameaşea-a mea albâ şi-ascurâ
Ş-imnu s-lu-andâmusescu pri elu
Machiduneanlu-anyiatu!

(Ditu cartea “Steaua di dor”, 1984)


PAPLU

Elu ştia tuti căľiurli tu munti ş-tu suflitu.
Elu azbura tuti limbili-a Balcańiloru…
Elu acâchisea boaţea di chipuri ş-di caľi…

Elu nu-avea chiro s-mutreascâ ţerlu:
Soarli-lu-avea-ancârfâsitâ
Tu intrata a cutarlui…
Luna eara tenda sumu cari durńia
Ş-cathi ńealâ şi-eara unâ steauâ.

Elu nu-avea chiro la bisearicâ s-ducâ
Şi s-ancľina la cruţea ditu framtea-ali maie…
Elu nu-avea chiro s-minduiascâ
Câ bana treaţi ayońia, multu-ayońia …
Şi câ nu-ľi pitricu canâoarâ ali maie
Bârţati di zboarâ di vreari,
Şi câ ńeľiľi-ľi hârsi cama multu
Di taifa-ľi-ţi u videa maşi tu somnu!

Elu nu-avu chiro s-minduiascâ la moarti …
Ş-cându s-andâmâsirâ
Elu s-teasi tu câmpu, cu ocľi-ndzeanâ,
Şi-atumţea vidzu ţerlu, cu luna, cu steali …
Şi, cu-aestâ muşuteaţâ-ntru-ocľi,
S-dusi, isihu, câtâ Amirâriľia Niştiutâ.

3 comentarii:

Laura spunea...

cred ca sunt foarte frumoase poeziile, ar fi mai frumoase daca le-ati pune si traduse in romana... sa le intelegem mai bine!

Anonim spunea...

Cu scuzele de rigoare că nu sunt un cunoscător nativ al dialectului, încerc o traducere stângace:

El ştia toate căile muntelui şi sufletului.
El vorbea toate limbile Balcanilor,
El înţelegea vocea chipurilor şi a drumurilor.

El nu avea timp să privească cerul...
Soarele părea bătut în cuie
La intrarea în strunga de oi.
Luna era cortul sub care dormea,
Şi fiecare inel era o stea.

El nu avea timp la biserică să se ducă,
Şi se-nchina la crucea din fruntea mamei,
El nu avea timp să se gândeasca,
Că viaţa trece repede, mult prea repede.
Şi câ nu-i spusese niciodată mamei,
Prea multe vorbe de iubire,
Şi că mieii se bucurau cel mai mult
De familia ce-o vedeau doar în somn!

El nu avea timp să se gândească la moarte,
Şi când se adunară,
El se aşeză în câmp, cu ochii întredeschişi,
Şi atuncea văzu cerul, cu lună, cu stele,
Şi cu această frumuseţe în faţa ochilor săi,
Se duse, calm, câtre Împărăţia Neştiută...

Anonim spunea...

Mai sus e semi-tradusa a doua poezie, Paplu (adica bunicul)