Spiru Fuchi (Nipublicati)

NOSTALGIA


SI ADUNARÂ UNÂ-OARÂ RĂMĂŃIĽI

Si-adunarâ unâ-oarâ Rămăńiľi
ma mulţâľi cu ocľiľi lâcrimaţ,
vidzurâ catandisea ş-dzâsirâ:
“-Ma buńi di noi sântu alanţ?”

Si-află unu Rămănu ţi maşi
ti cumandâ avea amintatâ
aynusii cu mutrearea a lui
luńina a noastrâ slabâ:

Nâ spusi cu pirifańi flambura
cu cruţi şi linii yalani,
“Aestâ easti calea a noastrâ,
câ aşi-e ş-calea ali bani…”

Lu acumpârâ soarili a nostru
ş-vindi paşapoartili ali noapti,
ľi ahârdzimu cľeaea ali limbi
s-nâ ncľidâ tu casa ali moarti…

Aşi-ncľişi cumu himu
nâ adunămu ca fraţ ş-ca soţ,
vremu si-alidzemu capidanlu a nostru
ma Rămăńiľi capidańi sântu toţ!

Ma si-aflâ unu Rămănu s-dzâcâ:
“Nu voi Rămăńi ta s-vâ ncaciu,
ma si-ascâpămu soia a noastrâ
capidanu si-avemu Balamaci!”

Ma Rămăńiľi apunâ caplu
câ lu-au capidanlu mprostu,
dupu uşâ ntruľiseaşti cuţutili,
s-bileascâ zborlu a nostru!

Si ribilipsirâ tu cathişou ndoi
ş-nchisirâ si-adarâ alumtâ,
bumbunidzarâ zboarili cu pathu
ma tu soni u turnarâ tu numtâ!

Plubirlu a zboariloru anvili
plantili veardi şi xeani
viţińiľi nâ spunu câ yiurundii
nu poţ s-faţ fârâ crătani…

Pâpsirâ Rămăńiľi di-unâoarâ
aduchirâ câ nu-avea Locu,
alâsarâ s-caftâ râdzâtińili
adhyiafurirâ îşi si-aflâ şi la focu!

Si sculă di-apoea unu mâlâyaru
gionili cu ocľiulu taha aspâratu:
“Ţi patridhâ câftaţ lai fraţ,
cându Loclu e tutu mpârţatu!

Ş-câdzurâ tu unu zboru si s-ducâ
tu unu Luţeafiru di-tu lumea analtâ,
ma cându si-aflarâ toţ tu-unu zboru
lu-avea dzâsâ tu unâ limbâ altâ!

22-li di Andreu 1994, Athina.


MEMORIE TI HOARA A MEA

Peana a meauâ u moiľu tu doru
ti hoara vrutâ rămăneascâ,
hoarâ umplutâ di cilimeańi rămăńi
ş-di speranţa ţi cu nâşi cafti s-creascâ.
Si scriu duruţľi tu memoria a meauâ
ca tu-nâ filmâ albâ ş-lae,
îńi si fanuriseaşti chirolu cu foartica a amintiriloru
bucăţ di filmâ s-taľi.
Bucăţli di filmâ ţi au armasâ
cu coala a dorlui li-alichescu,
di-apoea zghilescu ti probâ s-vedu
cumu tu filma di memorie zghilescu?

“Iu eşti lai ată, a hiľi-tu s-ľi–unchi
fligeana di cafei mplinâ,
e curmatu hiľiu-tu di neguri dângoasi
ş-di fraţľi ţi ca luchi lu-avinâ.
Iu hiţ voi mumăńi cu poalili duruti
ş-cu stihuri rămăneşti ascumti,
iu sântu ficioriľi ta s-lâ spuneţ
cumu s-chiseascâ ş-adarâ alumti,
Iu eşti Coli Spânu ţi loaşi cu tini
cântiţili niscriati rămăneşti,
iu eşti Giogi Şituni cu cânticlu a tău
ţi tu Caraduşu cu iarba nu creaşti.
Iu eşti papu Nache cu cârligu di coru
s-alâgămu cu cupiili tu munti,
iu eşti Chita Poci s-bemu unâ putiri
ş-tu dracu si s-ducâ tuti,
iu eşti Spiru Başu s-ńirdzemu s-adâpămu
câmpurili di misuru umpluti,
iu hiţ soţľi a meľi s-nâ-agiucămu fotbalu
s-li putemu hoarili tuti…
Iu eşti lai Naci, s-câftămu tricutlu
di Caryiani pânâ di Subaşu
s-nâ duţemu la consulatâ ta s-lomu vârnâ vizâ
ş-ma s-nu putemu, s-nâ u scoatâ Vasil Başu…”

Ah, hoara a mea, tini va mi mori
hoarâ vrutâ rămănească,
aclo iu zboarili auşedzu la cilimeańi
iu speranţa cu nâşi caftâ s-creascâ.
Spectatoriľi vidzurâ aestâ filmâ muşeatâ
ş-nu tâľearâ vârnu biletâ,
nu fugu ma cu puteari mplinâ
si-alinu toţ tu scenâ.
Nâ-ai furatâ idheiili-ńi spumedzu spectatoriľi
ş-ńi spunu catalogu cu idheiili ţi-ńi furarâ
si frângu imajili, ş-pońiľi ş-pâpâńiľi
ş-luńińili di-tu hoarâ si aplicarâ…

Ş-cundiľilu a meu si moaľi tu chisâ
iu-i nicatâ unâ hoarâ rămănească
aclo iu cilimeańiľi nu adaru unu soari
ş-speranţa nu-ari cumu s-creascâ…

1995, Athina.


SI-ARUŢ HIMA NAŢIONALIZMULU

Ti Gabriel, hiľiulu a meu.

Aşi hiľiulu a meu aşi eara scriatâ ti mini
s-mi doarâ ti soia a meauâ
s-u amu mintea totâna la tini!
S-versu lâcrińi caldzâ şi pi-ascumta
câ fara a meauâ agârşâşti
cându siamnâ tu locu cireńiu
cându tu locuri xeani putridzaşti!
Aşi luţeafirlu a meu
aşi ti mini fu scriatâ
cându ndoi îşi bagâ paradz
dorlu ti farâ s-lu amu flamburâ.
Ma tini bre luńina a meauâ
di erma di lângoari-ńi dislâxeati
ş-nu mutrea aţeľi di ninga tini
cându tu focuri adarâ armati.
S-u ştii lâ daşlu a meu,
câ aşi fu scriatâ ti noi
cându alanţ si-adarâ armăţ
noi s-lâ ńirdzemu di-napoi.
Ma tini aminâ di-anumirea
disaga bizdângâ ali Rămănami
di târticiulu di lânâ nţâsutâ
s-scoţ cântiţli nicântati di-tu zâmani…
Şi alâsâ-ľi vitińiľi si-alumtâ
alasâ-ľi xeńiľi si-zghileascâ
du-ti iu nu-agiumşii cu cânticlu a meu
la unâ vatrâ niastimtâ rămănească.
Fudz tu loclu ti cari yisai
cu sinuri ― minduirili niscriati
intrâ tu suflitlu a tatâ-tu
tu părţili a lui ma muşeati.
Câ aşi, aşi vińitorlu a meu
aşi e aflatâ ti noi
unu cicioru s-lu avemu di-nâinti
alantu armasu di-napoi!

16-li di apriľiu 1995, Mikono.



MINI TI VOI FRAŢĽI A MEI

Easti chirolu a criaţiloru rafinati
a tehniţiloru ţi şi mini li ştiu,
ma dipriunâ ti voi fraţľi a mei
cântiţi patriotici va s-scriu.

Cumu potu s-tacu cându vedu
unu trupu vlastaru ţi si-aruzvueaşti,
cându orbu tru negura di pulbiri
apa vluyisitâ ahuleaşti.

Zghilescu ta s-toarnâ caplu
aestu trupu muşeatu rămănescu,
zghilescu tru pundiulu fârâ arinâ
cu plumuńili di-arinâ zghilescu.

Ma boaţea a meauâ si sudzi
di pulitii indiferenti şi nutusiti,
calea adâratâ di pâtuńili a voastri
u-ncalţ cu cheţrili a zboariloru xiniti.



CÂŢE TI FANURISIŞI CA DZUUÂ

Câ ţe ti fanurisişi ca dzuuâ
noapti – si-eara lâitâ di noi,
intrămu la tini cu buluchi
câ pundiulu alâsamu di-napoi…

Nâ angańi cu unu ţeru di luńini
ţi zvoami di galaxii dipârtoasi,
ţi afiliseaşti cându nviţămu
cumu calea nâ curńi cu muri hivroasi.

Zuyrâpsimu thimisirili pri murili greali
ndisămu tisaga cu cheţrili a agârşariľei,
ţerlu ţ-lu umplemu cu scânteali şi fumu,
cându câlcămu foclu ţi astindzemu tu-niturnari…

1993, Athina


YISU PISPILICATU

Tu putirlu a harauâľei stricoru soarili
ca gruţ di limońi.
Voi s-mi-acreadzâ aestâ dzamâ naturalâ.

O suflite limuryeaua a ta ti luńinâ!

…Yisu pispilicatu.
Tru suflitlu a meu chisâ di scutidhi,
Tru ngľeţlu a inimiľei-i conservatâ agârşirea.

Cându îńi da soarili di nuntru
tru dimneaţa a ńeatiľei
şi tucheaşti ngľeţlu di-tu câmpulu şcretu
a inimiľei a meauâ,
lilicea a-agârşariľei fitruseaşti
pri arâslu a meu ironicu…

18-li di cirişaru 1994, Athina.


'NTRU CUPIIA A NIORILORU

Întru cupiia paraxenâ a nioriloru
ca birbeţi pirifanu ascapirâ soarili
aestâ cupii ţi cheari şi si-avdadzi
tu mandra a ţerlui vâroarâ nu moari…

Pi Munti, Ntuneariclu cu cârligu di coru
paşti cupiia cu oili a Agârşeariľei,
taľi bârbeţli şi cu sândzili a curbaniľei
hârneasti luplu agiunu a ndzariľei…

Tu câmpuri nisiminati ti vedu o frate
cu iarba a suflitlu hâreşti cupii ti viţińi,
eşti Picurarlu Aleptu şi şti cându ploaea
va da şi va zuruseascâ şcretili di râdzâtińi…

9-li di alunaru 1994, Athina


I ALTU SÂNDZILI A NOSTRU

Aestu vintu xenu ţi ti seacâ,
spilâtoru a căľiuriloru a noastri mâcati,
azâ treaţi ş-pi-tu casili şcreti
a pulmuńiloru arupti ş-disicati…

Suschirâ zboarili a noastri
cu pulmuńili ş-boaţea filii
plândzi şi Cauza a noastrâ
ti natlu ţi bârbatu murii…

…I altu sândzili a nostru-mirluyiseaşti,
aľiumtrea sântu chiririli a noastri,
ţi u vroi Speranţa - nvisticâ ti xeńi
cu Napolonlu di guşi ţi ti arupi tu coasti…

Vearâ 1994, Athina.


SINTEZÂ

Si-aspindzurămu o fraţ pi dzadili fitrusiti,
pri loclu sânâtosu a tricutlui
stricâtoarili ascumti tu ţilarili a fanurisiriľei:
chicuti-chicuti s-curâ uruteţli a noastri,-
ş-câlduşili yunusiti cu măńili a ascumtişlui
îşi si-umplâ cu dzârlu ţi si-adunâ
s-hârimu câńiľi s-ľi-avemu sânâtoşi
s-nâ veagâ Fanurisirea tru calea
cându s-duţi tu pâzari s-vindâ caşu dulţi…


LUŃINÂ ŞI AGÂRŞIRI

Luńina a suflitlui a nostru siminămu
s-creascâ arburi tru padea a noaptiľei,
scutidhea s-u disicâ cu vanţulu a loru
ta s-nâ ngâldzascâ soarili inima…

Ma ti ciudii si fanuriseaşti soarili a Xinitiiľei.
Stealili ţi si mârescu ca bicimi cunuscuti
nâ spunu cu yilincirea a loru
câ suflitlu a nostru si singhiniseaşti şi si disfaţi
ti unu ţeru cu seamni xeani…

1991, “Andon Poci”


ŢEARILI A SPERANŢÂĽI

La aestâ noapti fârâ di mardzinâ
aprinsimu ninga unâoarâ ţearili a speranţâľi
nâ si-ncâldză truplu şi hiinţa a noastrâ
îsi si- ncâldză cu tuti râdzâtińi.

Ma nu ascâpămu vârnâoarâ di-aeşţâ niori lai
cari nâ spunu ploaea ţi easti tu yineari
nu ştimu si-apârămu loclu a nostru durutu
şi eroziunea fârâ ńilâ nâ aminâ tu astindzeari.

Ah, frate sculămu tru archişurari
pulitie pri lizva curmatâ di susu,
ca hara di noi navigămu pi câravi
şi loclu tâxitu va acâţămu tu apusu.


Şi di-apoea va sculămu pălăţ ma mări di viţińiľi
şi noaptea di-tu suflitlu va u acľimămu vatani
ta s-u luńinămu aestâ declaraţie ntunicoasi
lomu borgi videalâ di-tu hidrocentali xeani.

La aestâ dzuuâ anapudha şi monotonâ
speranţa u apruchemu-ncasâ ca nâ-aoarâ…
ayunimu chirearea, zghicurili di moarti
ş-li ngrupămu la murminţâ xeńi…

Şcurtu 1995, Athina.


DAU VATRI

Cându Rămăńiľi bâna tru munţâ
aclo susu, tu aeru pâstritu,
tu câlivâ avea dauâ vatri
câ suflitlu-lu vrea prijâlitu…

Unâ vatrâ u-ascundea pi-ascumta
aclo iu ngľiţa unu zboru
la alantâ vatrâ ti duńeaua
lu dâdea tutu foclu a loru!

Ma s-ti duţ la Rămăńiľi azâ
dauâ vatri astimti au acasâ:
la unâ si-ncâldzaşti viţinlu
alantâ niapreasâ u alasâ!

1995, Athina


MINI TI VOI VICTORIA

Ti nicuchirea a meauâ.

Mini ahântu multu ti voi Victoria
câ maşi tini ńi-lu stradzi aestu strâdzâsu zboru
mi-alaşi şcretu şi maşi tini şti
s-mi dipuńi cându azboiru pisti niori…

Tini mi ţâńi tu aestâ banâ şcretâ
ńi aduńi di-tu yisili-ńi stealili zurusiti
anda mi cheru tu neguri dângoasi
tini mi-aduţ tu apiritili gâliti…

Mi facu ploai şi ploaea cadi mutâ
pi lilicili fitrusiti pi zborlu a meu
ah, parfumlu aestu câtu mi doari
ş-pi truplu a tâu mi faţi curcubeu!

Alasi-mi durutâ tu minduerili a tali
s-mi facu unu cânticu di vârnu nicântatu,
curâ ńi-lu suflitlu di-aestu-ntunearicu
di scutidhea iu ahântu multu-i intratu!

Ti voi, ti voi câ maşi tini ştii
s-mi duţ tu Locurili cu Soari,
s-mi-amińi pi puntea ţi ti tini adârai,
s-mi scoţ tu pulitia a cânticlui ţi nu moari.

23-li di apriľiu 1995, Mikono.


CÂNTICU TI SOARILI

Du-ti lai soare, tate, du-ti
aradza caldâ nu ţ-u-arisescu
nu amu adeti s-ńi ţ-mi facu curbani
ş-tu sândzi fleama s-ţ-u afundusescu!

Nu hiu nviţatu s-mi sâmtu liberu
si-stricoru şi s-beu yinu di a tău,
s-moru ş-di moarti s-fitrusescu
cu caplu susu diznău, diznău…

Hiľea ali Sari di sumu locu
i-albaduruta vruta a mea,
cafţ s-u curunedzu tu bisearica a liliciloru
ma noaptea-ńi aestâ nu u vrea!

Fudz lai soare tate fudz
cu dimândarea a Noaptiľei mi-nviţai
va ľi si-adaru casâ şi pi nveţlu a tău
va ńi si mi facu unu soari lai!

Tini ascapitâ şi spuni didindi
câ e stepsulu a meu ţi mi ńiru
ma mini ştiu câ nâ dimneaţâ
pi casâ va-ńi stai ca primichiru.

Hiľea ali Sari şi a Loclui
cu perlu yiu di râdzâtińi
cu mira oasuri pri lilici
aşteaptâ aşteaptâ pânâ tini s-yińi.

Tini va s-yińi o soare tate
cu haraua caldâ tini va s-yińi
câ hiľea a Loclui, feata ali Sari
ari perlu yiu di-râdzâtińi.

NOI ŞI MOARTEA

Tutâ noaptea a noaptiľei
cu oastili a Întuneariclui alumtămu
apucânda la uşa e dimneaţiľei
tu luńinâ xeanâ nâ-aflămu!

Agiumsimu la poarta a hâryiiľei
ayâlisiţ, ma Rămăńi pânâ tu oasi
intrămu tu pâdura a dzuuâľei
pri-tu locuri ascumti şi sânâtoasi…

Vidzumu noaptea dhyiacunari a Soarilui
cu pasta-nâ a thimisiriľei agrâşitâ
cu furţa di perlu a armatolui mortu
la dinţâľi a dzuuâľei convertitâ…

Tru surmuniţa ţi cu masturlichi adrămu
clucutimu natlu ngârńiosu ali Noapti,
la vatrâ-ľi fridzemu şi vârnu suflitu
şi bucăţ di soari – nicoapti!

Ľi cântămu a natlui unu cânticu aleptu
ti Calea Mari ţi bitiseari si-faţi,
miryiulusimu ti natlu a soarilui jilosu
ţi si nică tu funtâna araţi!

Ş-trâ Ḑuua cârcămu aesti dhoari scumpi
pi mulări ţi şi eali-di la noi li ľea
s-li ducâ la fabrica a noaptiľei
aesti materiali ţi nu custusescu ţiva!

Dzuua pitreţi ş-pitreti cârvăńi la noi
ş-cu furtiili di râdzâtińi frâmti li ncârcămu
cându apucămu muntili a noaptiľei
luńina dupu noi alăsămu.

Ş-tutâ noaptea a noaptiľei
cu oastili a Întuneariclui alumtămu
si-apucânda la uşa e dimneaţiľei
tu luńinâ xeanâ s-nâ-aflămu!

1995, Athina

INIMA A MEAUÂ

Inima a meauâ adastâ ti tini
iarba pri aştiptari criscu unâ palmâ
duhlu a tău şi perlu a tău
întregu va s-mi-avârteascâ mini.

Tini va yińi câ noapţili dzidziroasi
si-apresirâ di stealili surupati pi singuritati
tini va yińi câ yiliia a hâryiiľei
stearpâ easti di arudzina a ngľeţlui…

EARA UNÂOARÂ UNU OMU MBITATU

Eara unâ oarâ unu omu mbitatu
si-află tu cali şi mindui ta si-ńeargâ
aşi cumu eara ma ghini s-nu eara
câ s-duţea di la unâ la alantâ mardzinâ.

Unu viţinu ţi fârâ lucru si-afla
mbitatlu lo ta s-lu-ncaci:
“Nu-i câ easti lungâ,-dzâţi mbitatlu
ma mi mâcă câ cale-i largâ!”

S-duţea di la unâ la alantâ mardzinâ
ni-agiumtu vârnâoarâ la caplu ali cali
xenlu ţi ştea şi fundlu şi caplu
lu cârteaşti cu hazi mari:

“U ştiu, s-nu ńi-u ştiu, câ calea nu-i lungâ
ma mi mâcă câ hiu mbitatu,
mi curmă o xene lârdzimea a caliľei
şi caplu ńi-aspari acâţatu.”


POEZIIA A MEAUÂ

Amintaşi tu afundusińili a truplui
şi fitrusişi ca hiru di iarbâ
cu râdzâtińi tu dzamili a suflitlui
supti ş-di a soarilui presiuni analtâ!

Şi îńi zâptisişi tutu truplu ascumtu
îńi sugaşi tuti chicutili di sândzi,
ma cai ti tiľe nâ dzuuâ napandiha
şi a soarilui ľi deadi mândzili?

Tiľe virdeaţa antipoetlu alâvdatu
s-hârneascâ dinozauriľi cu guri lâhtâroasi
ńi custupă cu masturlichi arăńili
anvârtinda cu faşili lâvoasi…

Antipoetlu, hiľiulu a Consumlui
râdzâtińili nu poati s-li taľe,
lu au-nviţatâ s-dzâcâ ti hroma a poeziiľei
câ nu-i veardi ma easti lae.


Tini nu-ntreghi di-aesti lucri
şi fitruseaşti ca hiri di luńinâ
ocľiľi a mei si facu yilii
cu apâ lâyari şi divinâ:

Poeziia a meauâ,
ti ursescu si-unchi plaiurili a yinâtorlui
şi aclo si ti fanuriseşţ curuni di focu
si-hârneşti truncľiurili uscati
cu dzamâ groasâ di sumu locu!

Ti ursescu si-alumţâ cu chicutili a sândzilui
ţi nu ari işitâ vârnu s-lu acumpârâ
s-cutulghiri, s-limpidz sândzili tirińipsitu
ma vârnâoarâ s-nu eşi pisuprâ.


UNU NODU NU ÎŃI SI-ARÂZBUNI TU CHEPTU

Unu nodu ńi si-adunâ tu cheptu
vârnâoarâ cându ti-aducu aminti:
aţeali zboarâ ţi nu cutidzai s-ţâ li dzâcu
îńi sta dininti ca cârcoaci
ş-mi ncheadicu şi mi facu bucuţeali
la cicioarili araţi a dzuuâľei xeanâ.

Puiľi a vreariľei a meauâ
ţi azbuira tru ţerlu a zdrudeariľei-ţ
au umplutâ căľiurili a thimisiriloru a meali
cu trupurili a loru di cinuşi.

Unu nodu nu îńi si-arâzbunâ tu cheptu
cându vârnâoarâ ti aducu aminti
cându vârnâoarâ ascapitâ soarili
cându vintulu surupi di-pi pońi
inińi îngâlbiniti.

Luńinâ araţi-ńi easti. Ca thelimâ tu ngľeţu.
Câlduri cu mâduuâ araţi.
Ti aţeali zboarâ ţi nu putui
unâoarâ s-ţâ li dzâţeamu!

Vearâ 1995, Mikono.



SIAMINÂ PLUCHI TATI A MEU (II)

Ningâ casa a mea
siaminâ pluchi tati a meu
ma mini nu- ľi vedu!

Tu gârdina-ńi
murmurâ frândzâľiu di pluchi
ma mini murmureaua nu u-avdu!

Yermulu a bizirsiriľei a meauâ
mâcâ râdzâtińili di pluchi
şi pluchiľi tu uboru gâlbinescu.

Aproapi di casa-ńi
si surupâ pluchiľi ţi criscu tati
ma mini pluchi cumpâraţ semnu!

Cu tupuriţa a agârşariľei
taľiu ti seamnâ tati ş-tu yisili a lui
ş-pluchiľi xeńi hârisescu!

Casa a mea,
sumu aumbra a pluchiloru mbuľisiţ
şi tati ţi plândzi
ti pluchiľi ti nu-ľi vedu…


TU ZBORU CU POEZIIA

“ La Ianulâ nveastâ ńicâ
câ ţe u-ai susta zmâryitâ?”
Cânticu frâşirutescu.
“- Nu mi cunoşti moi vrutâ?
Amu vinitâ di diparti,
alâgai multi locuri,
alâxeami tu cathi hanu fârâ pinachidhâ
caľiľi azdisiţ a mirăchiloru fârâ numâ,
şi videamu tru ţeruri nicunuscuţ
aeroplańiľi obscuri a minduiriloru.
Fudzi di la tini pri-tu autostrădz lârdzâ,
alâgamu pri-tu nâsi ligatu pi aroatâ
ş-tu golu ahurhii calea ali patridhi.

Mi turnai, câ ţe nu greşti?
Nu dzâcu câ hiu Custandin
ma perlu iala, lu amu cu pulbiri.

Tu arâpâsărili a caliľei
mi-anvârtirâ featili cucoani a ifharistisiriľei,
şi cu nâsi mi glindiseamu tru casa araţi a neguriľei.
Tru calea a meauâ câtrâ tini,
tru cataractulu iu ńi-inşirâ Skila şi Karivdha
embiria u feciu puniriadhâ
şi puniriadha u adârai idhrocentralu
trâ luńinâ eletricâ ţi va triţea
pi telurili strimti a dorlui a meu
tu nisia a meauâ iu earamu vasiľe a murmindlui.”

“Tini ti sprigiuri câ hii gionli a meu,
mini ti-aştiptai, mi sicai di dzidziru,
susta di guşi ńi lu ahârdzişi di malamâ
ma vedz-u, arudzina a aştiptariľei u lăi.
Ńi ti sprigiuri câ eşţâ aleptulu a meu
dză-ńi cara,
câtu firidhi ari casa iu bânedz?”

“Ah, moi vrutâ,
Nu-u ţâ-ńi minti cându ţ-bâşamu cicioarili?
Cându nâ-apunamu di-adunu tu uborlu a harauâľei
cându scuteai apâ di puţlu ahândosu
ş-cu cutruvea a budziloru
ńi-avreai minduirili?
Nu u ţâńi minti cându ńi dzâţeai
“ţi li vremu firidhili”?
Si misurâ firidhili a frundziloru?
Ahânti firidhi avea şi casa a noastrâ!
Cumu di li-agrişaşi tahinărili
cându cu aclu a virdeaţiľei
ş-cu cruľiu a soarilui
cuseamu doaga a câmpului?”

“Ghini, ghini, aesti li-aflaşi,
uşa di avlii u dişcľidu mulţâ,
apâ alâvdatâ şi araţi bia toţ setoşiľi,
ma ta s-ti pistipsescu câ eşti di-alithhea vrutlu a meu
spuni-ńi bre gione semnulu ţi ńi-amu tu trupu!”

“Câ ţe nu mi pistipseşţâ moi vrutâ?”
“Apravdâ-ńi, o omu!

“Sumu luńińili a nisomnului
nu ńi aminai măńili di-guşi
şi di-adunu adâramu aruzvuirili a minutiloru?
Nu-intreamu di-adunu tu circhehili a yisiloru
lati si spilati cu sâpunea a loclui,
herti şi apuriti
tru lisiva di cinuşa a pońiloru arşi?

Nu nâ mbrâţişeamu di-adunu
tru crivatea cu stroma di pupulili a nioriloru
şi caplu lu andupiramu pi câpitińiu a dzariľei?

Nu îńi dzâţeai câ aveai pâvrii di şoariţľi a noaptiľei
ţi alâga sumu patlu a nostru
şi ti singhinipseai
ti câţâluşiľi a câţauâľei di singuritati
ţi nciuľea nafoarâ tu secu?

Cumu s-lu agârşescu semnulu laiu
pi sinlu a tău ca poami cu ńedzu di steauâ?
Cumu ţ-lu anvileamu cu măńili trimburoasi
şi tini ńi li apruscucheai cu laptili a tâţariľei?

“Tini eşti o gione, tini.
Ľea-mi-nbraţâ şi du-mi iu s-vrei.”

1989, Andon Poci.


MULĂRILI A THIMISIRILORU

Tutâ bana cârvânaru paplu.
Scutea di câliva di paľi
cuşciugurili suri a urfańiľi,
u cârca furtia cu fuńili nţâsuti
cu cusiţili ali dadi
pri lăili di mulări…

Si s-turna, pri-tu cârărili strimti a cilistisiriloru
cu budza cripatâ
ma cu cârvanea mplinâ di avuţâľiu!

Ţi harauâ tu aţea guliaţâ di munţâ grei.
Discârca la cicioarili ali dadi
unu soari salbitu.
Ma soarili soari eara,
Luńina câtu unâ cândilâ
ma luńina!

Chisea nâpoi paplu
şi soarili si-astindzea,
dada nţâsa aştiptarea
cu hiru di mitasi
ţi paplu aduţea.

Noi, niamintaţľi aprindeamu focu
tu ocľiľi udz ali dadi,
iu paplu triţea pri-tu căľiurili malumi
cându va si s-turna elu unâoarâ
cu soarili mari câtu ocľiulu ali lumi?

Ascâpira nvistăľiu ali dadi
ca maryaritari fârâ axii
tu palma a muntilui ascumtu,
cându muldzea oaili tu maslu a ascumtişlui
di gâleţli arupti cura arâurili di lapti
tu Valea a Hăyiuriloru cu iarbâ ca umtu.

Mini, nipotlu a loru,
cu noimâ mudernâ ti bana,
cu chicuti di lapti ascumti tu sândzi
cu mulărili a thimisiriloru
va ľeau calea tu muntili a poeziiľei
s-nu amu vârnâ-oarâ cuşciuguri
tu versurili a meali

Va semnu tu plaili a poeziiľei
arburi di lapti si-adaru cârvanea a fantesiiľei
s-mi ducu tu ciuma a muntilui ali banâ
s-caftu maryaritarlu ali dadi ţi nu da beni
cu mulărili dzandzari tiniri şi hârniti
cu iarba criscutâ tru valea a clironimiiľei…

Sumedru 1989, Andon Poci.